Școala din valiză, programul care aduce tehnologia copiilor din mediul rural și-i pregătește pentru viitor

Sunt organizații care au militat și au lansat inițiative încă de acum ani buni pentru creșterea resurselor disponibile – vorbim despre acces la internet și gadgeturi (fie ele telefoane, tablete, laptopuri sau PC-uri) pentru cei mici, precum și pentru profesori, pentru ca aceștia să treacă la un nou nivel în ceea ce privește educația și să se poată folosi de tot ceea ce tehnologia poate oferi procesului educațional în secolul 21.

Școala din valiză – programul care conectează tehnologia cu generația tânără

Printre aceste organizații se află și Fundația Vodafone, care a lansat programul Școala din valiză, alături de Fundația World Vision România, în 2018. Cu vreo doi ani înainte de pandemie.

Iar acest lucru servește acum drept avantaj, pentru că în primăvara acestui an, când anul școlar s-a mutat în online, profesorii incluși în cadrul programului Școala din valiză trecuseră deja printr-o serie de cursuri de formare și erau pregătiți, într-o mare măsură (pentru că nimeni nu s-a așteptat la tot ce s-a întâmplat în aceste luni), pentru a-și ține lecțiile în sălile virtuale de clasă.

„Încă de atunci era evident că există o mare nevoie de a aduce tehnologia în școlile din mediul rural, ale căror performanțe erau și sunt încă considerabil inferioare celor din școlile urbane, așa cum s-a văzut în acest an atât la evaluarea națională, cât și la bacalaureat. Pandemia doar ne-a demonstrat că am pornit pe drumul bun și ne-a arătat cât de importantă este adaptarea digitală pentru întreaga societate”, ne-a precizat Angela Galeța, Directorul Fundației Vodafone România.

Programul Școala din valiză a venit în continuarea și completarea unui alt program de educație dedicat mediului rural – Investiție în mediul rural.

„Pentru noi este vital să conectăm cu tehnologia generația tânără, indiferent unde trăiesc copiii și tinerii, la oraș sau la sat. Ca și acum, decalajul dintre școlile de la sat și cele de oraș era unul profund și în 2018. Sărăcia și excluziunea socială erau de două ori mai mari la sate față de oraș”, explică Angela Galeța.

Potrivit Directorului Fundației Vodafone, și la nivelul lui 2018 echipamentele digitale existente erau insuficiente în școli, iar România ocupa, la fel ca și în acest an, unul dintre ultimele locuri ale clasamentului european în ceea ce privește digitalizarea.

„Conform datelor din Raportul de bunăstare a copilului din mediul rural (2018), 62% dintre gospodăriile de la sat aveau conexiune la internet, iar 58%, aveau computer sau laptop. 96% dintre respondenți afirmau că au telefon mobil, însă nu este neapărat vorba despre smartphone-uri”, completează Angela Galeța.

Astfel, a luat ființă programul Școala din valiză, un proiect complex de învățământ digital, conceput pentru a pregăti România rurală pentru viitor.

Ce beneficii aduce programul Școala din valiză

În esență, Şcoala din valiză vine cu o abordare de tip 360 de grade a educaţiei digitale. Proiectul susţine profesorii și elevii din mediul rural să-şi dezvolte abilităţile digitale prin acces gratuit la platforma de e-learning www.scoaladinvaliza.ro, la o valiză tehnologică dotată cu tablete și laptop și la internet, dar și prin formarea profesională continuă a cadrelor didactice.

„Îi ajutăm pe profesori să fie mai încrezători în forțele proprii, să creeze și să susțină lecții digitale interactive, iar astfel, împreună cu aceștia, îi sprijinim pe elevi să fie pregătiți pentru o piață a muncii dominată tot mai mult de tehnologie. În acest fel, profesorii transformă școala, iar elevii învață cu mai multă plăcere și se dezvoltă pentru a face față într-o lume a viitorului. Școala din Valiză înseamnă învățământ digital accesibil și de calitate”, adaugă managerul Fundației Vodafone.

Proiectul are trei componente principale.

1. Prima componentă este dotarea școlilor cu infrastructură hardware mobilă, oferită gratuit acolo unde aceasta este fie absentă, fie deficitară. Echipamentele sunt dezvoltate pe baza conceptului „Instant Classroom” și constau într-un kit sub formă de valiză, care conține un laptop pentru profesor și 30 de tablete pentru elevi. În plus, acolo unde este nevoie, școlile vor beneficia de internet gratuit din partea Vodafone România.
2. A doua componentă este formarea competențelor digitale ale profesorilor, cu aplicabilitate directă în activitatea de la clasă. #ȘcoalaDinValiză răspunde, astfel, unei probleme de ordin sistemic a învățământului preuniversitar din România, respectiv deficitul de competențe în ceea ce privește utilizarea tehnologiei în scopuri educaționale.
3. A treia componentă a proiectului este reprezentată de platforma Școala din valiză și resursele educaționale disponibile prin intermediul acesteia, respectiv lecții digitale create de profesori, accesibile pentru elevi atât la clasă, cât și acasă. Platforma de e-learning a fost dezvoltată conform cerințelor profesorilor și va continua să fi îmbunătățită permanent, în funcție de nevoile utilizatorilor.

„Am urmărit să construim o comunitate, un loc unde profesorii și elevii din zonele rurale colaborează și folosesc tehnologia pentru a evolua. Aceasta deoarece tehnologia transformă educația, iar școala digitală, cu metodele ei noi și interactive de învățare, este un loc unde copiii se simt în largul lor, învață cu plăcere și devin încrezători în forța lor de a-și schimba destinul”, afirmă Angela Galeța, Directorul Fundației Vodafone România.

Cum poți ajuta copiii din mediul rural să aibă acces la tehnologie

Orice persoană care crede că educația digitală este importantă pentru copiii care trăiesc la sat și care vrea să-i ajute poate să doneze pentru programul Școala din valiză în orice moment.

„Fiecare donație – 2 euro prin SMS la 8846 cu textul „Educație” sau orice orice sumă pe vodafone.ro – va fi dublată de Fundația Vodafone România, indiferent de rețeaua în  care vă aflați. Fundația Vodafone va putea oferi astfel tablete și conexiune gratuită elevilor din zonele unde școala s-a oprit atunci când s-a mutat online”, precizează Angela Galeța, Directorul Fundației Vodafone România.

Paradoxul tehnologic al României

Așa cum precizam, din păcate România se află pe penultimul loc în Europa din punctul de vedere al competitivității digitale, conform unui raport al Comisiei Europene pentru anul 2019, deși suntem recunoscuți pentru industria noastră performantă de IT, precum și pentru rapiditatea serviciilor de internet.

„Din punct de vedere al competențelor digitale suntem departe de a ne fi racordat cu adevărat la economia secolului 21. Astfel, numai 10% din populația românească are competențe peste nivelul de bază, cam la o treime față de media europeană”, observă Directorul Fundației Vodafone România.

Conform raportului DESI, România se situează pe locul 27 din cele 28 de state membre ale UE în clasamentul al Indicelui economiei și societății digitale.

„Uitându-ne la aceste cifre, am putea spune că România este încă departe de a fi pregătită pentru adoptarea la scară largă a educației online. Atât la sat, cât și la oraș, mulți părinți și profesori încă manifestă mai degrabă o atitudine de respingere a utilizării tehnologiei la clasă și la teme. Conform cercetării Bunăstarea copilului din mediul rural în perioada pandemiei, realizate de partenerul nostru, World Vision România, 87% dintre directorii de școală din mediul rural cred că învăţarea online nu mai trebuie extinsă”, completează Angela Galeța.

Reprezentantul Fundației Vodafone România ține să adauge faptul că, deși la nivelul discursului public pare să fie asumată digitalizarea ca element indispensabil pentru dezvoltarea economiei și democrației românești, în realitate mai avem foarte mult de construit.

„Educația este vectorul cheie în acest sens pentru că ne ajută să cream o generație de potențial angajați și antreprenori digitalizați, care sunt mai atractivi pentru investitori și mai productivi. În egală măsură, ar putea fi toți niște cetățeni digitalizați, informați și participativi”, declară Angela Galeța.

Nevoile elevilor și profesorilor de la sate

Astfel, accelerând activitatea din ultimii ani, în momentul declanşării pandemiei echipa Fundației Vodafone România alături de cea a Fundației World Vision România au luat decizia de a extinde proiectul în câteva şcoli unde era nevoie de acces la o platformă digitală în care profesorii să lucreze. Astfel, în luna aprilie, s-au extins în alte 5 şcoli (față de cele 9 în care erau deja prezenți) din judeţele Vaslui, Cluj şi Vâlcea.

În parelel au organizat traininguri pentru profesori, prin webinarii tematice, și i-au învățat să lucreze în platforma www.scoaladinvaliza.ro, să utilizeze instrumente digitale, să creeze lecţii online şi să se filmeze în timp ce susţin lecţiile.

Însă, în ceea ce privește elevii de la sate, viața pentru ei s-a înrăutățit considerabil pe perioada pandemiei, așa cum arată cercetarea Bunăstarea copilului din mediul rural în perioada pandemiei, realizată de World Vision România în perioada mai – iunie 2020.

„Am văzut astfel că, din punct de vedere al bunăstării materiale, emoționale și al accesului la educație, copiii din mediul rural nu stau bine. Mai mult, pe măsură ce gradul de vulnerabilitate al unei familii creşte, nivelul de bunăstare emoțională și educaţională a copilului scade considerabil”, afirmă Mihaela Nabăr, Directorul Fundației World Vision România.

Studiul realizat de Fundația World Vision România a arătat ceea ce intuiam toți, însă poate că nu voiam să acceptăm.

Anume că școala online nu a fost posibilă pentru toți copiii în România offline: peste 40% dintre elevi nu au participat la şcoala online. În mediul rural 1 din 3 elevi nu are acces la educație digitală, iar resursele pentru a face școală digital sunt aproape inexistente în marea majoritate a cazurilor pentru că lipsesc telefoanele mobile, laptopurile și conexiunea la internet.

Doar 64% dintre cadrele didactice au organizat ore online. Restul au trimis exerciţii prin telefon, Whatsapp, Messenger ori teme printate copiilor, pentru că aceştia nu aveau mijloace de conectare online. Peste 55% dintre părinţi nu au un dispozitiv digital pentru fiecare elev din familie.

„Întâlnim elevi defavorizaţi peste tot în mediul rural. Decalaje foarte mari am observat în judeţele Cluj, Vâlcea, Ialomiţa, Vaslui. Foarte mulţi elevi provin din familii cu posibilităţi financiare extrem de reduse.

În plus, avem multe cazuri de copii ce provin din familii numeroase unde un smartphone se împarte la 4 sau 5 fraţi. Astfel accesul la educaţia online este limitat din cauza privațiunilor, a lipsei de inters a părinților, care are ca rezultat faptul că mulţi dintre ei ajung să abandoneze şcoala şi să muncească prin sat cu ziua”, spun managerii celor două fundații.

Potrivit aceluiași studiu, 60% dintre directorii de școli cred că procesul educațional va fi afectat din cauza pandemiei și materia trebuie reluată, 16% cred că starea emoțională a elevilor va fi afectată și 13% cred că riscul de analfabetism va crește ca urmare a crizei COVID-19.

Dezvoltare accelerată de pandemie

Astfel, prin intermediul programului Școala din valiză, cele două fundații partenere, alături de alți susținători din mediul privat, au încercat să găsească soluţii pentru elevii care nu aveau internet acasă.

Le-au pus la dispoziție cartele de date, iar elevilor din clasa a VIII le-au dat posibilitatea să împrumute tabletele din valiză pentru a se pregăti online la disciplinele importante.

Totodată, au ajutat profesorii care nu aveau laptop sau tablete pentru a susţine lecţiile online.

„Declanşarea acestei pandemii ne-a făcut să regândim programul, să luăm în calcul situaţia comunităţilor unde lipseşte conexiunea la internet, să le oferim acest sprijin elevilor care nu au gadgeturi acasă şi să oferim asistenţă permanentă cadrelor didactice, în acest proces de tranziție de la fizic la online exclusiv.

În acest an, proiectul Școala din valiză a trecut de la faza de pilotaj la faza de extindere. Numărul şcolilor a crescut de la 15 la 50, iar în urma apelului deschis public pentru toate şcolile din mediul rural au aplicat 203 școli din care au fost selectate 35 de instituții de învățământ pentru a se alătura inițiativei.

„Pentru acest nou an pornim la drum cu 50 şcoli din mediul rural, unde nevoia de educaţie digitală este arzătoare”, declară managerul Fundației Vodafone România, precizând că scopul său este ca prin dotarea școlilor cu o valiză tehnologică (30 tablete, 1 laptop) și conexiune la internet, oferirea accesului la platforma de e-learning www.scoaladinvaliza.ro şi încurajarea utilizării la clasă și acasă a metodelor de lucru într-un mod interactiv prin formarea continuă a cadrelor didactice, să ofere acces la lecţii digitale interactive tuturor elevilor.

Cum se pot înscrie noi școli în proiectul Școala din valiză?

Pentru apelul public la nivel naţional din acest an şcolile înscrise au fost evaluate în funcţie de următoarele criterii:

Ø Numărul de beneficiari;
Ø Experiența anterioară în implementarea de proiecte;
Ø Accesul limitat al instituției de învățământ la tehnologie (echipamente, conexiune la internet etc.);
Ø Capacitatea operațională a solicitantului (existența echipei de implementare și motivarea acesteia);
Ø Gradul de pregătire a cadrelor didactice;
Ø Nivelul asumat de responsabilitate a echipei proiectului;
Ø Justificarea nevoii de investiție digitală în școală și modalitatea de desfășurare
Ø Asigurarea sustenabilității proiectului;.
Ø Sprijin UAT;
Ø Acuratețea completării cererii de finanțare.

Viitorul educației

Ce ne rezervă viitorul din punct de vedere al educației? În aceste luni am văzut atât limitările, cât și posibilitățile pe care tehnologia le aduce în sistemul educațional. Cu toate acestea, managerul Fundației Vodafone România este convins că, deocamdată, vom fi nevoiți să facem mai întâi educație digital „și atât”.

„Până la performanță mai e un drum foarte lung. Nici măcar țări cu sisteme școlare extrem de performante și economii centrate pe tehnologie, cum este Coreea de Sud, nu au trecut la educația digitală. Chiar dimpotrivă, școala tradițională a rămas acolo principalul vehicul de instruire. Apoi, la clasele mici este contraproductiv, dacă nu chiar periculos, să îi ții pe copii ore în șir în fața calculatorului”, afirmă Angela Galeța.

Identifică, totuși și serie de avantaje. De exemplu, acces liber 24 de ore din 24; o ofertă extrem de diversă de cursuri, din toate domeniile și pentru toate nivelurile; o gamă largă de tipuri de resurse și instrumente educaționale (prezentări, texte, video, audio, animații, grafică, resurse interactive, teste administrate online etc.).

„Dezavantajele sunt nu mai puțin numeroase, mai ales dacă vorbim de transformarea digitală a sistemul public de învățământ. În primul rând, vorbim de problema infrastructurii și a resurselor familiilor copiilor. Degeaba vrem să facem educație digitală dacă avem aproape în mediul rural un milion de copii, dintre care cei mai mulți nu au acces curent la un calculator și își fac temele pe telefon”, declară managerul Fundației Vodafone România.

Un alt lucru identificat de Angela Galeța necesitatea unui curriculum diferit, adaptat mediului digital.

„Este absolut clar că, singur, calculatorul nu poate face ce face profesorul de la clasă. În plus, curriculumul trebuie să fie modular și adaptabil cerințelor elevilor, pentru că nu toți învață la fel.

Fiecare copil trebuie să aibă acces la resurse și instrumente pe cât posibil potrivite situației sale personale: lecții adaptate nivelului său de cunoștințe și stilului de învățare, teste de progres, teste sumative etc. Era curriculumului unic național probabil că se apropie de sfârșit”, explică ea.

Cum va arăta, concret, educația digitală în România e foarte greu de spus în acest moment, consideră Angela Galeța.

„Probabil că nu vom avea prea curând un învățământ 100% digital. Motivul e simplu: este foarte greu să înlocuiești profesorul. Cele mai bune rezultate se obțin doar în sala de clasă, acolo unde profesorul își poate adapta pe loc explicațiile, unde poate răspunde imediat la întrebări, unde există dialog și competiție între copii.

În ceea ce privește strict componenta digitală a educației, realist vorbind, ne putem aștepta la o tranziție lungă. Obiectivul final ar trebui să fie un sistem de învățământ în care toți copiii să aibă acces la calculatoare și/sau tablete, iar școlile să fie conectate la o infrastructură adecvată.

Și aici nu vorbim doar de resurse precum biblioteci virtuale de resurse educaționale, instrumente educaționale (aplicații, jocuri instructive etc.), ci și să le ofere școlilor, poate chiar și profesorilor, posibilitatea de a administra la clasă teste sau teze online, cu „live proctoring”, adică prin verificarea identității elevului și supravegherea acestuia de la distanță pe toată durata testului”, concluzionează Angela Galeța, Directorul Fundației Vodafone România.

În viziunea sa, va fi nevoie, cu siguranță, de un curriculum național digital, ideal structurat pe arii și obiective de învățare, nu pe discipline, ca în prezent, și modular, pentru a putea fi adaptat de către școli ori profesori.

Iar pentru a atinge câteva din aceste obiective și a adapta și sistemul educațional românesc la cerințele actuale sunt câteva nevoi imediate care ar trebui satisfăcute.

–         Infrastructură tehnică pentru școli: acces la internet broadband în toate școlile, mai ales la țară. Servere la nivel central (la Minister, inspectorate sau poate chiar la STS, din motive de securitate) și calculatoare pentru toți copiii. Tabletele ar trebui să fie o opțiune de rezervă sau doar pentru clasele mici. E foarte dificil să îți faci temele pe o tabletă, nemaivorbind de învățarea unor materii precum programarea…

–         Resurse software: sisteme de management digital al educației la nivelul școlilor (lecții virtuale, orar, catalog electronic, teste la distanță cu live proctoring, raportări către inspectorate/minister etc.). Biblioteci digitale de resurse educaționale. Baze de date cu teste, pentru utilizarea la clasă.

–         Resurse umane: programe naționale de formare a competențelor digitale la profesori. Program de formare a competențelor de educație digitală la profesori. Nu este același lucru, sunt o mulțime de profesori, mai ales din generațiile mai vechi, care pur și simplu trebuie învățați să utilizeze un calculator

–         Educație parentală: campanii și programe de educare a părinților cu privire la beneficiile și pericolele educației digitale. Internetul este un loc extraordinar pentru cei care doresc să învețe, dar și o adevărată junglă plină de pericole, de la escroci la prădători sexuali. Siguranța copiilor trebuie să fie o prioritate absolută.