← Zoom out

Mai mult decât un telefon. Smartphone-ul, folosit pentru a diagnostica boli

De la introducerea primului iPhone, în urmă cu 13 ani, smartphone-urile au schimbat o serie întreagă de aspecte ale vieții noastre. Telefoanele inteligente au trecut peste scopul inițial de a servi drept mijloc de comunicare și au devenit aparat foto, cinema portabil, bibliotecă, magazin, bancă, dar și cabinet medical.

Oana Coșman in Inovație, Zoom In
21 Aug 2020  |  8 min
Mai mult decât un telefon. Smartphone-ul, folosit pentru a diagnostica boliMai mult decât un telefon. Smartphone-ul, folosit pentru a diagnostica boli
Let others know:

Join the conversation:
0

În acest moment sunt peste 3,5 miliarde de utilizatori de smartphone la nivel global, ceea ce înseamnă că peste 45% din populația întregii lumi are în mâini un dispozitiv mobil inteligent, iar numărul este în creștere.

Smartphone-urile au schimbat și domeniul medical. Și nu de curând, adică de ieri-de azi (și mă refer aici de la declararea pandemiei de coronavirus), ci de acum câțiva ani.  Cea mai puternică unealtă pentru a monitoriza starea noastră de sănătate este deja în mâinile noastre.

Echipate cu camere performante, cu procesoare puternice, ecrane fără cusur care oferă imagini impecabile, cu tot felul de senzori care ne măsoară pulsul, respirația, care ne monitorizează somnul, precum și având acces la puterea nelimitată a internetului, smartphone-urile pot fi folosite pentru a diagnostica boli.

Adaptarea tehnologiei la nevoile actuale

Chiar dacă nu au fost create special cu acest scop, de a fi folosite în scopuri medicale, smartphone-urile pot fi adaptate pentru a servi în diagnosticarea unor boli. Iar acest lucru are o însemnătate cu atât mai mare cu cât device-ul pe care îl are aproape jumătate din toată populația planetei poate fi folosit ca adjuvant în zone defavorizate ale lumii, tot mai mulți oameni având acces la un diagnostic.

Fie prin aplicații, fie prin alte mici dispozitive portabile și purtabile care se alătură telefoanelor inteligente, cercetători și programatori din toată lumea au transformat smartphone-urile în microscoape, aparate de monitorizare a ritmului cardiac sau care sunt în care să detecteze probleme ale ochilor.

Diagnosticul bolilor infecțioase

Deși pare greu de crezut, încă din 2015 au fost dezvoltate soluții, care cuplate cu un smartphone, pot ajuta în diagnosticarea HIV. În 2017 se vorbea despre faptul că aproape 70% dintre persoanele bolnave de HIV trăiesc în Africa Sub-Sahariană, acolo unde accesul la servicii medicale este un proces destul de anevoios. De aceea a fost nevoie de găsirea unor modalități simple, ieftine și ușoare pentru a detecta și monitoriza HIV.

Astfel, cercetătorii de la Brigham and Women’s Hospital, din Boston, unul dintre spitalele de top din Statele Unite, realizau în 2017 un test rapid pentru CD4 folosindu-se de un chip și de un dispozitiv ce costa sub 5 dolari, care putea fi alăturat unui smartphone și care măsura încărcătura virală

(Când o persoană este inițial infectată cu HIV, virusul se replică, iar principalul obiectiv sunt celulele CD4  – celule albe din sânge care lupta împotriva infecțiilor. HIV ucide celulele CD4, astfel încât numărul celulelor CD4 va scădea pe măsură ce progresează infecția cu HIV – n.red)

Primii pași fuseseră făcuți chiar din 2015, când Sia Lab, din cadrul Universității Columbia dezvoltaseră un dongle pe putea fi alăturat unui smartphone și care era capabil să detecteze HIV și sifilis în cazul femeilor însărcinate în numai 15 minute. Scopul era de a reduce efectele adverse atât la mamă cât și la făt. Deși o idee revoluționară și utilă, proiectul înaintează cu greutate: a doua fază a testărilor pentru acest dispozitiv abia a fost finalizată în luna aprilie a acestui an.

O altă boală la diagnosticul căreia smartphone-ul este un instrument vital este, poate la fel de greu de crezut ca și mai înainte, malaria. Astfel, tot în 2017, un grup de cercetători de la Universitatea din Delft (Olanda), a fost premiat pentru un device care ajuta la diagnosticarea acestei boli.

Echipa, formată din doctoranzii Temitope Agbana și Hai Gong, a pus o mică bucată de sticlă în fața camerei unui smartphone și astfel, au putut transforma telefonul mobil într-un microscop cu o putere de mărire de imaginilor de 8,5 ori. Folosindu-se și de zoom-ul camerei foto, cei doi ai putut ajunge să examineze sângele de pe o lamelă (malaria pare în celulele infectate ca o pată neagră înconjurată de un cerc luminos).

Smartphone-ul îți spune dacă începi să ai Parkinson

Cercetătorii se folosesc de datele colectate cu ajutorul telefoanelor mobile inteligente și pentru a diagnostica Parkinson. La nivel mondial sunt peste 10 milioane de persoane care suferă de această boală neuro-degenerativă. Este a doua cea mai frecvența boală neuro-degenerativă, după Alzheimer.

Este o afecțiune care apare cu mult înainte de debutul clinic și care continuă să evolueze și în următorii 15 ani de la confirmarea diagnosticului. Tremorul la nivelul mâinilor, bărbiei sau al buzelor este cel mai comun simptom în cazul Parkinson.

Astfel, în 2016, cercetătorii de la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, inițiau un proiect denumit i-PROGNOSIS, finanțat prin fonduri europene. Aceștia lansau o aplicație compatibilă atât cu smartphone-uri, cât și cu ceasuri inteligente sau brățări de fitness prin care monitorizau o serie de elemente biologice care, la un loc, puteau semnala o instalare timpurie a bolii.

Informații precum caracteristici ale vocii, expresii faciale, stabilitatea mâinilor sau elemente emoționale din mesajele trimise erau colectate cu aprobarea utilizatorilor aplicației (foloseau encripția pentru a înlocui numele utilizatorilor cu un număr de identificare pentru a anonimiza datele).

Aplicația este disponibilă pentru utilizatorii Android și poate fi descărcată și utilizată în țări precum Australia, Austria, Belgia, Chile, Germania, Grecia, Portugalia, Spania și Marea Britanie.

Când telefonul inteligent se transformă în instrument medical

Sunt, însă, și alte aplicații precum și mini dispozitive care pot fi alăturate unui smartphone pentru a ajuta la diagnosticarea bolilor.

De exemplu, StethIO îți transformă telefonul inteligent și într-un stetoscop. Alăturând acest dispozitiv, al cărui preț pornește de la 119 dolari și este disponibil pentru telefoane din gama iPhone, medicii pot capta sunetele și le pot descompune în diferite frecvențe pentru a realiza o spectrogramă. Playback-ul audio este sincronizat cu imaginea de pe ecran, totul ajutând la realizarea unui diagnostic cât mai precis.

stethio aplicatie puls
StethIO îți transformă telefonul inteligent și într-un stetoscop

AliveCor, un dispozitiv care, la fel, poate fi alăturat unui smartphone, este creat de Kardia Medical și este, în esență, un aparat EKG portabil. Dispozitivul, care poate fi montat chiar pe spatele carcasei smartphone-ului, înregistrează activitatea inimii și transmite datele pe telefonul mobil, așa că ai în timp real, rapid și ușor o electrocardiogramă.

Din păcate, dispozitivul creat în State nu este livrat și în România, însă ajunge în alte țări europene, precum Belgia, Franța, Italia, Spania, Polonia, Danemarca sau Marea Britanie.

alivecor aplicatie ekg
AliveCor este, în esență, un aparat EKG portabil.

Sunt și aplicații care pot ajuta la diagnosticarea unor boli. Spre exemplu, cercetătorii de la Universitatea Washington din Seattle au creat o aplicație care poate detecta infecțiile urechii. Această aplicație poate detecta dacă există lichid în spatele timpanului.

Tot ce îți trebuie este o hârtie și microfonul smartphone-ului: vei auzi din telefon o serie de sunete pe care e nevoie să le asculți prin bucata de hârtie. În funcție de modul în care acele sunete sunt reflectate înapoi în telefon, aplicația determină probabilitatea ca în spatele timpanului să fie lichid cu o acuratețe de 85%.

În același timp, ResApp Health, o companie din Australia, a lansat o tehnologie care poate ajuta la detectarea bolilor respiratorii. Compania folosește machine learning pentru a crea algoritmii care pot diagnostica boala de la tuse sau de la sunetele pe care utilizatorul de face în timp ce respiră.

Există și un proiect româno-olandez care transformă smartphone-ul într-o unealtă de diagnostic. Este vorba despre SkinVision, o aplicație ce poate identifica alunițele periculoase de pe piele. Ca să afli răspunsul trebuie să deschizi camera în aplicație și să fotografiezi zona de piele care te îngrijorează.

Algoritmul aplicației folosește acea fotografie și, în numai 30 de secunde, oferă 1 din 3 evaluări în funcție de clasa de risc – de la scăzut la ridicat. Utilizatorii pot salva fotografiile pentru a avea o arhivă a modului în care evoluează alunițele, pot trimite rezultatele către medicii dermatologi sau pot seta remindere pentru a-și verifica pielea în mod regulat.

La momentul realizării acestui material, costul acestui „serviciu” de verificare a pielii este de 32,99 lei, pentru o singură verificare, sau de 119,99 pentru o perioadă de 3 luni (număr nelimitat de verificări) ori 239,99 lei pe o perioadă de un an cu un număr nelimitat de verificări.

Smartphone în pandemie: pentru diagnostic sau urmărire

Ce facem în cazul coronavirus? Va putea ajunge vreodată telefonul nostru să ne ajute să diagnosticăm această boală? Sunt voci care spun că da. Și asta pentru că s-ar putea folosi din elementele deja existente pentru a ajunge ca smartphone-ul să ne spună dacă suntem sau dacă altcineva apropiat este bolnav de coronavirus.

Unul dintre cele mai comune moduri în care se poate acest lucru este prin folosirea telefoanelor inteligente alături de lamele specific care sunt create pentru a reacționa la prezența unor anumite substanțe în prezența virusurilor sau bacteriilor. Așa că, pentru a realiza un test pentru coronavirus, ar fi nevoie de puțin sânge sau de salivă și de o lamelă care să reacționeze în prezența a ceea ce căutăm. Însă, momentan, testele bazate pe folosirea smartphone-urilor încă sunt în faza de dezvoltare și va fi nevoie de ceva timp pentru a fi testate pe un eșantion destul de mare de persoane pentru a vedea că funcționează și pot fi lansate (și folosite la scară largă).

Până când vor putea ajuta la oferirea unui diagnostic în cazul Covid-19, smartphone-urile ajută la analiza răspândirii acestuia.

În țara noastră, de exemplu, la mijlocul lunii iunie, se anunța faptul că există aplicația Coronavirus COVID-19 România, care monitorizează şi centralizează datele cu privire la răspândirea virusul SARS-CoV-2, la nivel național.

Proiectul a fost elaborat de Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila”, alături de CERTSIGN.

Aplicația Coronavirus COVID-19 România realizează o hartă a distribuției spațiale a tuturor cazurilor confirmate oficial și o statistică ce arată evoluția pe zile. În plus, proiectul cuprinde informații legate de infrastructura spitalicească, densitatea populației dar și detaliile relevante ale fiecărui caz în parte.

„Principalii beneficiari ai aplicației sunt membrii comunității epidemiologice din Direcțiile de Sănătate Publică și din spitale, experți care vor beneficia de avantajele identificării rapide ale contacților celor infectați cu COVID-19 și, astfel, se vor putea efectua, mult mai facil, anchetele epidemiologice. În consecință, acest fapt generează operaționalizarea unui sistem de alertă medicală timpurie (avertizare și transmitere, în timp real, a informațiilor relevante pentru fiecare cetățean)”, precizau atunci reprezentanții Spitalului Militar.

Odată cu acest anunț, țara noastră se alătură altor țări din întreaga lume care au lansat acest gen de aplicații de tracking, care realizează și o hartă mai bună a îmbolnăvirilor. Printre ele, Australia, care a lansat încă de pe data de 14 aprilie o aplicație de contact tracing. Pe listă mai sunt țări precum Cehia, danemarca, Franța, Germania, Islanda, India, China, Ghana, Italia, Japonia, Arabia Saudită și alte țări din întreaga lume.

Pe lângă inițiativele private, ale fiecărui guvern în parte, Google și Apple au pornit propria platformă prin care încearcă să monitorizeze răspândirea virusului COVID-19, păstrând, totuși, confidențialitatea datelor.

Dacă un utilizator este testat pozitiv pentru COVID-19 poate alege să introducă rezultatul într-o aplicație aprobată de departamentul de sănătate american, iar apoi aplicația va contactat toți ceilalți deținători de smartphone-uri care au intrat în contact cu utilizatorul testat pozitiv sau care s-au aflat în apropierea acestuia (la mai puțin de doi metri).

Totodată, în Google Maps sunt utilizate date agregate, anonime, care arată cât de aglomerate sunt anumite locuri. Astfel se pot identifica blocajele în trafic sau orele în care anumite spații publice (restaurante, muzee, etc) sunt aglomerate.

Ce va urma? Nu putem ști. Însă în ziua de azi, când tot mai multe persoane au acces la tehnologie și la dispozitive tot mai performante, devine tot mai clar că și sectorul medical nu va mai ține neapărat de prezența noastră într-un cabinet.


Oana Coșman
Oana are o experiență de 14 ani în presa scrisă și online. Este editor start-up.ro, iar în trecut a lucrat pentru publicații de business precum Forbes România și Ziarul Financiar. Este pasionată de călătorii, adoră să descopere destinații noi și să afle poveștile oamenilor faini.


>