De câte ori intră Biblioteca din Alexandria într-un smartphone?

Nu-i vorbă că jocul predicțiilor s-a și complicat mult în ultima vreme. Ne mai amuzăm, din când în când, de tentativele bizare de anticipare a viitorului făcute de înaintașii noștri. De pildă, cu prilejul Expoziției Universale de la Paris din 1900, mai mulți artiști francezi au fost angajați să descrie în imagini elocvente modul în care oamenii de știință și experții preziceau anii 2000.

Practic, n-au nimerit nimic – nici mașinile zburătoare cu aripi fâlfâinde, ca la păsări, nici croitorii automați care urmau să îmbrace su misura pe oricine, nici roboții de machiaj pentru doamne (și unii domni), nici (slavă Cerului!) autobuzele acvatice tractate de balene controlate prin raze invizibile și, din păcate, nici mașinile automate de învățare a elevilor în clase, care ar fi scutit generații întregi de tortura culegerilor de Gheba, Olivotto șamd.

E adevărat că, mii de ani în istoria umanității, ca profet, aveai avantajul stabilității. Era mai ușor. Mai nimic nu se schimba de la o generație la alta – nici organizarea socială, nici economia, nici tehnologia – sau mai ales tehnologia.

Ca țăran medieval, puteai fi sigur că folosești aceleași metode de cultivare a pământului ca rudele tale țărani din Antichitate. Îți construiai casa la fel ca ei, te încălzeai iarna la fel, te îmbrăcai în stofe și țesături fabricate la fel, comunicai cu rudele îndepărtate la fel, cu ajutorul unui specialist care știa să scrie. Unele lucruri nu se schimbau niciodată – de exemplu, aproape șase milenii la rând, viteza maximă de deplasare a omului a fost limitată de viteza calului în galop. Nimeni nu și-a imaginat vreun alt mijloc de transport-pasageri decât căruța, cu variantele ei mai mult sau mai puțin confortabile, până la Locomotion No. 1 cu aburi a lui Stephenson.

Apoi viața a-nceput să accelereze. La scară istorică, motorul cu aburi a fost doar un accident. Șase milenii pe cal și, în sfârșit, apare ceva mai puternic și rapid, dar, când abia devenise cât de cât popular, motorul cu aburi a început să fie înlocuit de cel cu ardere internă, doar jumătate de secol mai târziu. Acesta ne-a permis zborul, visul de aur al umanității, fiind și el lăsat însă în urmă, în câteva decenii, de motorul cu reacție, care ne-a dus în spațiu, ceva ce nici măcar cei mai mari visători nu-și prea puteau imagina cu doar două-trei secole înainte. Iar acum, Elon Musk are o viziune care ne va face pe toți electrici.

Comunicațiile s-au transformat chiar mai dramatic. De la inventarea cuneiformelor la Gutenberg sunt 5000 de ani, mas o menos. De la Gutenberg la SMS, de 10 ori mai puțin. De la SMS la Whatsapp, mai puțin de două decenii. Cum să anticipezi această explozie tehnologică?

Sau luați convorbirile de la distanță. Între focurile de semnalizare de pe dealuri și Graham Bell stă întreaga istorie a umanității. Apoi, într-o avalanșă amețitoare, au apărut telegraful, telefonul cu fir, emisia radio, telefonia mobilă, videotelefonia, apelurile video over IP – toate întâmplate în mai puțin de 200 de ani. Încearcă să-ți imaginezi acum ce va urma, poftim.

Unele tentative există, ce-i drept. Mai știți hologramele Prințesei Leia din Star Wars? Încă aștept să văd dispozitivele astea prin casele noastre dar, sincer să fiu, mari speranțe n-am. Nu c-ar fi imposibile, dar mi se par nepractice și neatractive. De ce să asculți și să privești un interlocutor albăstrui, fantomatic, vorbind înspre nicăieri cu tine, fără să te vadă, când ai Facetime 2D la rezoluție 4K?

În schimb, mi-ar plăcea să avem ziare holografice, știți? Formate broadsheet, emise din dispozitive cât un creion, colecții întregi de titluri la rezoluție bună, de citit la cafenea, la un croissant și-un cappuccino, ca pe vremuri – ca-n vremurile bune, când cafenelele încă erau deschise.

Până la ziarele și cărțile holografice, să ne bucurăm însă de telefoanele noastre cu touchscreen și rezoluție excepțională – iar dacă ecranele ni se par chiar și-acum meschin de mici, avem opțiunea telefoanelor foldable, care se deschid precum o carte de buzunar.

Chiar așa, oare librarii Bibliotecii din Alexandria și-or fi imaginat vreodată, în visele lor cele mai ciudate, acel straniu viitor în care toți oamenii vor ști să citească și toți vor putea transporta întreaga lor bibliotecă în buzunarul de la piept?

Și, dacă da, ar fi înțeles ei oare de ce oamenii viitorului vor prefera filmulețele cu pisici înțelepciunii umanității?

În fine, rămâne chestiunea costului tuturor acestor tehnologii extraordinare. Deși locomotivele rămân regretabil de scumpe, pentru celelalte s-a mai făcut câte ceva, mai ales dacă pui în balanță ce primești în schimbul a ce plătești. Dacă citiți acest text pe un smartphone, cântăriți bine ce țineți în mână:  nu doar un dispozitiv de comunicații mobile, ci și,  printre altele, o stație întreagă de televiziune, cu tot ce presupune partea de producție audio-video: înregistrare de sunet și de imagine, editare video cu efecte complexe, transmisiune live din teren sau de materiale pre-montate. Nu-i chiar așa rău, nu?

Asta nu înseamnă că nu vrem cele mai bune prețuri pentru cele mai noi telefoane și cele mai spectaculoase tehnologii. E în natura umană să obținem maximum de valoare pentru minimum de cheltuială. Iar cei bine informați știu că Vodafone îți garantează cel mai bun preț din online pentru cele mai noi telefoane.