Cum te poți proteja de atacurile de tip malware, ransomware sau phishing
Dacă nu ai pățit-o tu, sigur știi pe cineva care a avut ghinionul să fie victima atacurilor de tip malware, ransomware sau phishing. Potrivit raportului ENISA privind situația amenințărilor, în 2019, 71 % din organizații s-au confruntat cu activități malware care s-au răspândit de la un angajat la altul. 400 000 de detectări de spyware și adware au fost depistate ca fiind preinstalate pe dispozitive mobile. Din păcate, atacurile de tip malware, ransomware sau phishing sunt destul de întâlnite. Din acest motiv e nevoie să ne luăm măsuri de siguranță pentru a ne proteja device-urile. Iar în acest articol avem câteva recomandări.


Care este diferența între malware, ransomware sau phishing
Pentru a ne proteja de diverse atacuri, în primul rând trebuie să le recunoaștem, astfel încât să nu le dăm curs, în cazul în care apar.
Ce este și cum recunoști un atac de tip malware
Denumirea malware vine de la malicious software (software rău intenționat). Este un termen umbrelă sub care sunt clasificate mai multe softuri create pentru a infecta calculatoare, telefoane și chiar rețele informatice. Un program malware este conceput special pentru a obține acces la computerul sau telefonul unei persoane, păcălind-o să instaleze un anumit software prin care poate fi urmărită activitatea de pe acel device. Familiile de malware includ: criptomineri, viruși, ransomware, viermi, troieni, spyware. Obiectivele sale comune sunt furtul de informații, furtul de identitate, spionajul, blocarea accesului la documentele personale.
Adesea sistemele malware atacă prin intermediul e-mailurilor și mesajelor tip spam în care ești direcționat să dai click pe anumite linkuri sau chiar prin intermediul aplicațiilor pe care le instalezi și care răspândesc anumiți viruși.
Ce este și cum recunoști un atac de tip ransomware
Ransomware este în esență un tip de malware care îți blochează computerul și îți interzice accesarea lui până când plătești o răscumpărare sau îți sunt criptate fișierele individuale, utilizând o cheie privată pe care o cunosc doar autorii programului ransomware. Poate ai avut și tu în rândul cunoștințelor, prietenilor sau chiar colegilor de la muncă, cazuri de atacuri tip ransomware. Persoanele primeau e-mailuri în care li se cerea să acceseze anumite linkuri. Mai târziu, aflau că toate fișierele din laptop sau calculator au fost blocate și că au 72 de ore la dispoziție pentru a plăti o anumită sumă de răscumpărare pentru a debloca sau pentru a nu pierde fișierele. Acesta este unul dintre scenariile tipice de atacuri ransomware.
Fiind tot un tip de malware, ransomwarese răspândește, cel mai des, prin e-mailuri, mesaje primite pe social media, aplicații sau anumite site-uri care îți spun să accesezi diverse linkuri dacă vrei să afli anumite informații „atractive”. Odată ce utilizatorul apasă pe acel link, el este redirecționat către un site fals unde i să cere să descarce un software, dacă vrea să afle informațiile respective. Dacă utilizatorul descarcă acel software, calculatorul său va fi infectat. Ferestrele pop-up, tip reclamă care pretind că oferă conținut gratuit esențial, de exemplu cărți, muzică sau filme, sunt printre cele mai importante surse ale atacurilor cibernetice.
Ce este și cum recunoști un atac de tip phishing
Termenul de phishing vine din engleză de la termenul fishing, a pescui. Practic, prin atacurile tip phishing infractorii aruncă o momeală, prin care, mai apoi, ajung să pescuiască datele utilizatorilor. Datele pot fi de tip: informații de identificare, datele contului financiar, numerele cardurilor de credit și înregistrările fiscale sau alte informații sensibile. Atacurile tip phishing pot fi de mai multe tipuri, însă în esență toate au la bază o minciună menită să încurajeze înregistrarea anumitor date personale. De exemplu, smishing este termenul folosit pentru a denumi atacurile tip phishing venite prin intermediul e-mailurilor sau SMS-urilor.
De asemnea, atacurile de tip phishing sunt întâlnite și în rețelele de socializare: Facebook, Instagram, LinkedIn sau Twitter. De obicei, mesajele de phishing pe care le-ai putea primi pe aceste platforme te vor redirecționa, printr-un link, către o altă platformă unde ești îndemnat să divulgi anumite informațiile cu caracter personal.
Cum te poți proteja de atacurile de tip malware, ransomware sau phishing
Deși complexitatea acestor atacuri diferă de la un caz la altul, există câteva metode general valabile prin care te poți proteja de infracțiunile de tip malware, ransomware sau phishing.
- Protejează-ți conturile de utilizator cu autentificarea multiplă, prin care ți se generează pe telefonul mobil un cod de autentificare. Practic, te poți conecta doar după mai mulți pași accesați. Autentificarea în doi pași te poate anunța de fiecare dată când cineva va încerca să se conecteze la conturile tale;
- Nu accesa linkuri, fișiere sau documente tip spam, venite din surse nesigure;
- Protejează-ți telefonul, laptopul, tabletele sau calculatorul cu software de securitate;
- Verifică atent orice mesaj, e-mail în care ți se cer informații personale. Evită să dezvălui numele, adresa ta de e-mail și alte date personale pe internet;
- Nu descărca pe telefon aplicații care îți par nesigure;
- Limitează cantitatea de informaţii personale pe care le dezvălui pe reţelele de socializare şi verifică în mod regulat setările tale de confidenţialitate.
Mai multe metode de protecție poți descoperi și pe pagina Vodafone: Prevenirea fraudei