← Zoom out

Cum ne va schimba tehnologia viața post-coronavirus

Cum ne ajută roboții, inteligență artificială, blockchain-ul, imprimarea 3D să distribuim alimente și medicamente, să lucrăm, să avem alternative la joburi făcute de oameni (care pot fi protejați de expunerea la diverse boli), să avem procese sigure de acum înainte? În acest material încercăm o scurtă incursiune în modul în care tehnologia va schimba viața noastră privată și profesională post-coronavirus.

Oana Coșman in Inovație, Zoom In
18 Sep 2020  |  8 min
Cum ne va schimba tehnologia viața post-coronavirusCum ne va schimba tehnologia viața post-coronavirus
Let others know:

Join the conversation:
0

Pe măsură ce pandemia de Covid-19 avansează, se multiplică și inițiativele care se bazează pe avansul tehnologic și care sunt menite să oprească răspândirea virusului, să ajute la tratarea pacienților, să dezvolte vaccinuri, dar și să găsească noi modalități de a ne trăi viața în acest „nou normal”.

Reprezentanții Parlamentului European au realizat o cercetare care aduce în prim plan o serie de tehnologii de care ne vom folosi și mai mult de acum înainte, menite să ne ușureze viața și munca.

Inteligența artificială

Folosindu-se de inteligența artificială, cercetătorii au reușit să urmărească focarele de coronavirus, să facă predicții și să dezvolte soluții care pot veni în întâmpinarea nevoilor actuale.

De exemplu, un tool bazat pe inteligență artificială a fost printre primele care au tras primele semnale de alarmă în ceea ce privește existența și răspândirea coronavirusului. Primele semne privind răspândirea coronavirusului au fost identificate încă din seara de 30 decembrie de sistemul automatizat HealthMap folosit de spitalul de copii din Boston.

Acesta scanează social media și știrile apărute în mediul online pentru indicii de boală, pe care le raportează mai departe. Însă are nevoie și de elementul uman care să coroboreze ceea ce găsește. Iar în acest caz, AI-ul a fost mai rapid decât oamenii în identificarea pericolului.

Un alt „use case” interesant este în identificarea semnelor pe care coronavirusul le lasă asupra plămânilor persoanelor infectate. Iar aici avem un exemplu românesc. Startup-ul XVision, din Timișoara, folosește algoritmi de inteligență artificială pentru analiza radiografiilor pulmonare.

Printre aspectele radiologice identificate se regăsesc și cele direct corelate cu pneumonia, patologie care este provocată și de COVID-19. Aplicația dezvoltată de XVision este prima de acest tip din România.

La începutul acestei veri, aceasta a fost implementată pentru prima oară în cadrul spitalului Județean de Urgență din Timișoara unde ajută medicii să analizeze până la 200 de radiografii pulmonare/zi, cu 20% mai multe decât în trecut.

Blockchain

Potrivit unui studiu recent al companiei de audit Deloitte, tehnologia blockchain este printre primele cinci priorități strategice ale organizațiilor din întreaga lume. Știu că deși vorbim deja de cel puțin 2 ani despre blockchain, suntem încă tentați să punem semnul egal între blockchain și criptomonede (ca bitcoin, de exemplu).

Însă blockchain are aplicabilitate în mult mai multe domenii, criptomonedele fiind doar o mică-mică parte din această felie.

Blockchain este un sistem alternativ de înregistrare a tranzacțiilor, funcționând ca un registru digital, ce grupează datele în „block-uri”. Acestea sunt interconectate criptografic într-un lanț ordonat, menținând datele înregistrate anterior și ulterior și determinând astfel ca orice modificare adusă, să se propage asupra întregului lanț și să fie deci ușor detectabilă.

Blockchain-urile funcționează independent și descentralizat, fără intervenția unui terț/autorități

La nivelul lui 2018 aveam exemple precum IBM, care alături de compania de transport Maersk începuseră să lucreze la o soluție de transport bazată pe blockchain. În același timp, tot IBM inițiase un consorțiu alături de companii de aur și diamante pentru a monitoriza drumul bijuteriilor din mine până la tejgheaua din magazine.

În România, Instant Factoring, lansase accesul la verificarea creanțelor cesionate de către o companie prin crearea unui sistem alternativ de înregistrare și verificare a acestora, bazat pe tehnologia blockchain.

Tot la noi, în luna iulie a acestui an, startup-ul Modex anunța că lansează eConsultare, prima platformă de e-guvernare bazată pe blockchain din România. Această inițiativă a marcat un prim pas important către democratizarea procesului de luare a deciziilor prin crearea unei platforme sigure care să faciliteze consultarea online pe probleme de interes public.

Platforma eConsultare este o aplicație web care operează pe deasupra unei arhitecturi blockchain care folosește metode criptografice pentru a asigura datele personale ale cetățenilor care se înregistrează și votează pe platformă și pentru a garanta că nimeni nu poate interveni în procesul de consultare pentru modifica sau invalidează voturile sau datele personale.

Datorită tehnologiei blockchain, orice alterare a datelor este imediat detectată și trasată înapoi la persoana vinovată.

Tot mai mulți manageri recunosc faptul că vor să introducă în business-urile lor tehnologia blockchain

Acest lucru se întâmplă mai ales pentru că ei iau în calcul mai multe elemente, cum ar fi faptul că dezvoltarea accelerată în acest domeniu la nivel global oferă oportunități de reducere a costurilor, accelerarea vitezei tranzacțiilor, precum și un grad mai mare de transparență și trasabilitate.

Telemedicină

Aplicațiile de telemedicină au fost extrem de căutate în aceste luni de pandemie și vor rămâne, cel mai probabil, o soluție pe termen lung pentru persoanele care au nevoie de un sfat medical dar care nu se află într-o stare critică de sănătate. Până la urmă este mult mai confortabil să ceri opinia unui medic, în acest caz, chiar din confortul casei tale, fără să te mai deplasezi până la clinică/cabinet/spital și să stai la coadă (chiar dacă ai programare).

Unii furnizori de servicii de telemedicină au raportat deja o creștere de 50% a programărilor video în această perioadă.

De exemplu, platforma MediCall, primul serviciu video pentru consultații medicale online dezvoltat de Medicover împreună cu ATLAS, a înregistrat peste 30.000 de accesări în perioada martie-aprilie.

Iar la final de iulie, chiar și Banca Transilvania anunța un parteneriat cu o aplicație de telemedicină. Aplicația DataKlas eMedical este integrată cu soluția de plată de la BT, BT Pay.

Un alt exemplu este cel al platformei online pentru evaluare medicală la distanță Doxtar care, începând cu luna iunie 2020, a lansat opțiunea de contact audio-video (videocall).

Așa cum precizam și într-un material anterior, rezultatele unui sondaj publicat la începutul anului 2020, la care au răspuns peste 10.000 de persoane din 8 orașe din România, au arătat că 85% dintre persoanele care au nevoie de asistență medicală amână de obicei vizita la medic sau o anulează cu totul.

Printarea 3D

Printarea 3D este o tehnologie care are puterea de a schimba lumea, deschizând nenumărate oportunități în domenii precum arhitectură, artă, design de produs sau medicină. Prin intermediul ei se poate crea, de la o jucărie unicat, la o proteză personalizată pentru o persoană cu handicap.

Deținătorii unei imprimante 3D s-au numărat printre eroii acestor luni, chiar dacă această tehnologie are ceva ani vechime.

Au fost multe proiecte în care s-au printat viziere pentru medici și tot personalul din linia întâi, și țin să-I menționez mai ales pe inițiatorii viziere.ro, care au reușit să producă și să doneze din martie și până la mijlocul lunii august 300.000 de viziere.

Totodată, am văzut în aceste luni cum prin printarea 3D se pot crea piese esențiale pentru a transforma simple măști de snorkelling în ventilatoare mecanice.

Încă de acum 3 ani vorbeam despre startup-uri care reușesc să printeze 3D case întregi folosindu-se de imprimante industrial și de materiale speciale, cum ar fi fibră de carbon, poliuretan, rășini, fibre de bazalt și fibră de sticlă pentru a produce pereți, acoperișuri sau geamuri.
Tot în 2017 vorbeam despre o reușită a timișorenilor de la Symme3D, care și acum în pandemie și-au pus la lucru imprimantele pentru a crea piese pentru un ventilator mecanic, proiectul VentilaTM.

În 2017, timișorenii anunțau faptul că lansează pe piață o bioimprimantă 3D prin care se poate imprima țesut viu. Imprimanta românilor poate printa oase, piele, cartilagii nevascularizate, vase de sânge și poate contribui la tratarea cancerului.

Interesant pentru dezvoltarea ulterioară a domeniului printării 3D este că HP anunța în această vară că introduce primul material de tip polipropilenă (PP) pentru imprimarea 3D.

Dezvoltat alături de BASG, noul HP 3D High Reusability PP este un material versatil, durabil și rezistent chimic, compatibil cu sistemele industriale HP 3D Print și este ideal pentru clienții din sectorul auto, de consum, industrial și medical, vizând un echilibru optim între performanță și cost.

PP-ul este ideal pentru conducte, sisteme de fluide și containere. De exemplu, producătorii auto vor putea utiliza materialul pentru prototiparea și producerea pieselor finale pentru interiorul, exteriorul și de sub capota vehiculelor.

Imprimanta 3d
Foto: Shutterstock

Robotică

Încă nu sunt sigură dacă Skynet ar putea fi Boston Dynamics sau Google, însă roboții sunt tot mai aproape de noi. Și sper să fie buni, în continuare, și să ne ajute.

Boston Dynamics este unul dintre pionierii domeniului roboticii și vedem constant progresul pe care cercetătorii firmei îl realizează în ceea ce privește evoluția roboților și a lucrurilor pe care aceștia sunt capabili să le facă.

Și nu sunt singurii. Prin 2018, o echipă de ingineri italieni demonstra ce știe să facă Walk-Man, un robot menit să răspundă la apelurile de urgență și care urma să fie folosit de pompieri în misiunile lor.

Au fost startup-uri care au încercat să aducă în casele noastre roboți companion, ca de exemplu Buddy, care a strâns în 2015 peste 400.000 de euro într-o campanie pe platforma de crowdfunding Indiegogo. Buddy avea ca sarcini monitorizarea casei, te ajuta în diverse treburi casnice, oferea companie familiei, sau îi ajuta pe cei mici la teme.

Tot un mic companion a fost și Anki (Vector acum), care a fost dezvoltat în 2018. Pentru că fondatorii startup-ului care l-a făcut pe Anki au pierdut finanțarea, producția lui Anki a fost întreruptă, iar în 2019 Digital Dream Labs a cumpărat drepturile de a folosi roboțelul și pe frații săi (acum echipa face mentenanța serverelor pentru a-I ajuta pe utilizatorii care au cumpărat acești roboței, însă promit că în acest an vor relua producția simpaticilor roboței.

De asemenea, roboții au aplicații și în industrie. De exemplu, Universal Robots, un producător danez de roboți colaborativi, își dorește să popularizeze tot mai mult beneficiile utilizării acestora în fabrici și să automatizeze o serie de procese repetitive. Co-boții Universal Robots sunt folosiți chiar și în fabrica Ford de la Craiova. În 2019, Universal Robots a avut un venit de 248 milioane dolari.

În plus, coboții au contribuit la răspunsul global la pandemie, fiind folosiți ca ajutor în dezinfectare sau testare, precum și integrați în procese de producție dedicate să furnizeze echipamente necesare în lupta contra coronavirusului.

Aici trebuie să menționez faptul că încă din martie echipa startup-ului Bucharest Robots a pus la dispoziție, în mod gratuit, un robot autonom de dezinfecție Institutului Matei Balș din Capitală. Tehnologia Robotului UVD este eficientă în combaterea bacteriilor, virusurilor, fungilor și a altor patogeni.

Nu avem un glob de cristal pentru a vedea cu exactitate ce ne rezervă viitorul din punct de vedere tehnologic. Acum 100 de ani, sau chiar mai puțin, omenirea se gândea că acum vom avea mașini zburătoare, însă mai avem până ajungem în acel moment. Ceea ce devine tot mai clar e că pandemia a avut și o parte bună, anume că a accelerat progresul tehnologic și digitalizarea și ne duce cu un pas mai aproape de viitorul pe care ni-l imaginam prin SF-uri, transformându-l, treptat, în realitate.

Algoritmii iau locul oamenilor, colectează informații în timp real și optimizează oferte, prețuri, servicii și previziuni. Roboții sunt tot mai prezenți în interacțiunea cu oamenii, iar rețelele de senzori receptează și transmit informație, care eficientizează resursele în plan intern și duc experiența de consum la un alt nivel în plan extern.


Oana Coșman
Oana are o experiență de 14 ani în presa scrisă și online. Este editor start-up.ro, iar în trecut a lucrat pentru publicații de business precum Forbes România și Ziarul Financiar. Este pasionată de călătorii, adoră să descopere destinații noi și să afle poveștile oamenilor faini.


>