Cum ne ținem copiii în siguranță în mediul digital

Am pornit o discuție despre pericolele la care se expun cei mici în online alături de doi experți în domeniul lor de activitate, securitatea cibernetică: Veronica Răuță – Senior Cyber Security Consultant în cadrul Safetech Innovations și Bogdan Pismicenco – Kaspersky Territory Sales Manager, Romania, Bulgaria & Moldova.

„Generația Z s-a născut cu internetul în mână, digitalul nu este doar un teren de joacă, ci chiar un fel de a gândi și a exista pentru cei mici. Ca atare, eforturile constante ale părinților și ale celor din jur pentru a-i ghida în lumea digitală nu doar că sunt justificate, ci absolut necesare. Alfabetizarea digitală este unul dintre subiectele care ar trebui să apară în orice casă, dacă se dorește o dezvoltare armonioasă pentru cei mici”, ne spune Veronica.

La rândul său, Bogdan este de părere că ne revine nouă, adulților, sarcina de a educa și explica deciziile pe care le luăm pentru protecția copiilor, astfel încât aceștia să le adopte și să le urmeze, nu să facă tot posibilul să le încalce.

Cât timp petrec online copiii în ziua de azi?

Din păcate, nu avem studii realizate special pentru țara noastră pentru a oferi date concludente în acest caz, însă pentru a avea o imagine de ansamblu, Veronica Răuță spune că putem să ne raportăm la alte studii realizate la nivel global.

„În ultimii 4 ani, timpul petrecut de copii online s-a dublat, iar cifrele sunt în creștere. Românii adulți petrec în medie 6 ore pe internet și 8 ore la televizor, astfel că e natural să spunem că cei mici petrec de la 8 la 10 ore pe device-uri mobile”, afirmă Veronica.

Din punctul ei de vedere, părinții au la îndemână câteva metode prin care ar putea avea o vedere de ansamblu, sau chiar controla, timpul petrecut de copii online.

De exemplu, se pot folosi de aplicațiile native ale telefoanelor care măsoară timpul petrecut pe rețele sociale, de aplicațiile destinate performanței.

„Acesta poate fi un prim pas în a deschide un dialog constructiv despre felul în care cei mici se raportează la internet: dacă este un instrument plăcut de petrecere a timpului sau deja o dependență”, afirmă Veronica Răuță.

Potrivit reprezentantului Safetech Innovations, o altă metodă ar fi dezactivarea notificărilor care reprezintă adevărate cârlige prin care aplicațiile se asigură de reîntoarcerea utilizatorilor în ecosistem, sau chiar setarea display-ului mobil pe modul alb/negru în mod automat după anumite ore, pentru a face interacțiunea cu telefonul nu atât de interesantă.

Pericolele din online la care se expun copiii

În afara faptului că ar petrece prea multe ore online, copiii se expun și unor pericole în mediul digital.

„Pentru noi toți, internetul este ca un univers de posibilități în care putem să ne dezvoltăm, să găsim teritorii noi, necunoscute, unele fascinante, altele cu multe capcane. Pentru cei mici, însă, bariera dintre necunoscut și capcane poate fi blurată, așa încât pot ajunge în zone cu impact emoțional puternic și traume pe termen lung, din care nu mai există căi facile de întoarcere”, completează Veronica Răuță, Senior Cyber Security Consultant în cadrul Safetech Innovations.

La rândul său, Bogdan Pismicenco spune că globalizarea interacțiunilor, pe care internetul și în special broadband-ul a permis-o, are ca rezultat faptul că toate tipurile de pericole identificate la nivel mondial să se regăsească și în România.

Astfel, de mai mult de cinci ani, odată cu platformele de comunicare noi și jocurile video online am importat și toate vulnerabilitățile.

„Multe dintre pericolele de care, ca părinți, ne gândeam că trebuie și ne putem feri copiii, au echivalente online – pentru bullying există cyberbullying, pentru hărțuirea sexuală există sexting-ul și apoi shaming-ul, iar răufăcătorii care țintesc copii profită din plin de anonimitatea pe care le-o oferă mediul online. Diferența cea mai mare și mai alarmantă pentru părinți este aceea că acum toate aceste incidente cu efecte psihologice foarte puternice asupra copiilor pot avea loc chiar în sălile de clasă de la școală sau chiar acasă”, declară Bogdan.

La rândul ei, Veronica adaugă pe lista de pericole din online și informațiile false sau nepotrivite vârstei lor, instigarea la un comportament violent și alte derapaje ce pot apărea la tot pasul dacă părinții nu sunt vigilenți și nu iau măsuri în acest sens.

„Distanța aparentă pe care o oferă un ecran față de lumea reală îi poate încuraja pe copii să experimenteze și să se disocieze față de impactul psihologic pe care îl pot provoca, uneori cu, alteori fără intenție”, completează Veronica Răuță de la Safetech Innovations.

În viziunea lui Bogdan Pismicenco, în acest moment, a ține un copil „în camera lui” nu mai e suficient pentru a-l proteja de o lume întreagă de infractori online, câtă vreme el este conectat și insistă să fie conectat cât mai mult timp posibil.

„Pentru mulți copii, viața se desfășoară online, și de cele mai multe ori nu este ancorată în realitate, iar persoane răuvoitoare pot profita de așteptările copiilor prin false prietenii online. Copiii se raportează la informațiile nefiltrate din aceste medii și își pot construi valorile pe ceea ce percep prin afișarea unor algoritmi, dar și prin discuții cu persoane cărora le acordă încredere și acces la viața personală. Infractorii cibernetici știu toate aceste aspecte și dezvoltă modalități de atacuri și de atragere a copiilor în capcane”, adaugă Veronica.

Rețelele sociale, cele mai periculoase pentru copii

Cei de la Kaspersky au introdus deja, de câțiva ani, modulele de control parental în software-ul de securitate pe care-l pun la dispoziția utilizatorilor. Iar motivul pentru care au luat această decizie are de-a face fix cu atractivitatea mediului online pentru copii și cu faptul că acestora le lipsesc instrumentele necesare pentru a identifica pericolele și a se feri de ele.

Din datele pe care le-au analizat prin acele module de control parental, a reieșit faptul că între resursele cu ce mai mare potențial de pericol, pe primul loc se află, detașat, rețelele sociale.

„Preferăm să le privim la modul general, pentru că de la un an la altul apar platforme noi, iar copiii sunt early adopters. Imediat după rețelele sociale avem ca pericol iminent și previzibil site-urile pornografice și erotice. Tentația accesării unor site-uri care le sunt interzise, ca și curiozitatea sunt factori care expun invariabil generații de copii la acest tip de conținut. Ce era în revistă s-a mutat pe calculator, ce era pe calculator s-a mutat acum pe telefon”, afirmă reprezentantul Kaspersky.

Bogdan ține să precizeze și faptul că acele module de control parental „supraveghează” și magazinele online. „Copiii sunt digital natives, știu poate mai bine ca noi cum pot folosi un telefon mobil – al lor sau al nostru – și de aici până la a cheltui bani fără aprobare sau a cumpăra lucruri care nu li se potrivesc sau nu le sunt permise nu e decât un singur pas”, adaugă el.

Totodată, așa cum preciza și mai sus Bogdan, infractorii cibernetici au exploatează deja, de mult timp, pasiunea copiilor (și nu numai) pentru jocurile video. De exemplu, potrivit datelor strânse pentru luna aprilie de către specialiștii Kaspersky, atacurile cibernetice legate de jocuri video au crescut cu peste 50%.

În aprilie, numărul zilnic de încercări blocate de a direcționa utilizatorii Kaspersky către site-uri periculoase care exploatează jocurile video a crescut cu 54% față de ianuarie 2020.

În plus, în luna aprilie, numărul de încercări blocate de a direcționa utilizatorii către pagini de phishing, pentru una dintre cele mai populare platforme de jocuri video, a crescut cu 40% față de februarie 2020.

Cel mai popular joc ales de infractori, de altfel și unul dintre cele mai populare în rândul copiilor din toată lumea: Minecraft. Numele său a fost folosit în peste 130.000 de atacuri web. Alte jocuri video populare folosite ca momeală au fost Counter Strike: Global Offensive și The Witcher 3.

Pe lângă Facebook sau Instagram sau jocuri video, alte două mari platforme online s-au adăugat pe lista celor care prezintă pericole pentru cei mici. Vorbim despre YouTube și de mai noul Tik-Tok.

În zilele noastre, copiii sunt una dintre principalele audiențe Youtube, multe dintre cele mai populare videoclipuri de pe site fiind adresate spectatorilor tineri. Cu toate acestea, în afară de videoclipurile pentru copii, există multe teme pentru adulți care pot avea un impact semnificativ asupra comportamentului copiilor. Potrivit Kaspersky Family Report, 14% dintre părinți admit că deseori, copiii lor au fost expuși la conținut care îi încuraja la acțiuni violențe sau inadecvate.

„Evident, sunt fermecați de conținutul video generat pe platformele mai noi sau mai vechi, evident doresc și pot să genereze ei înșiși conținut pe aceste platforme, dar asta nu trebuie să afecteze celelalte competențe și cunoștințe pe care trebuie să le acumuleze cât sunt mici, nu trebuie să suplinească interacțiunea din viața reală cu familia și cu prietenii, emoțiile reale, gesturile reale”, spune Bogdan Pismicenco, Kaspersky Territory Sales Manager, Romania, Bulgaria & Moldova.

Veronica lansează și un apel către părinți: „Părinții ar trebui să privească internetul și gadgeturile (telefoane, laptopuri, tablete sau chiar computere) nu ca instrumente prin care se face parenting (de exemplu: ore de „liniște” contra accesului nelimitat și nerestricționat la jocuri pe tabletă sau pe telefon), ci ca o nouă normalitate care se integrează natural în evoluția firească a lucrurilor și în viața micuților”.

E școala online sigură?

Se discută, deja, de ceva vreme despre pericolele asociate utilizării platformelor deschise, dacă dacă sunt accesate pe bază de parolă. Reprezentantul Kaspersky spune că atâta vreme cât copiii pot fi convinși să datele de acces unor persoane rău intenționate, se poate intra în clasele online.

„Majoritatea școlilor vorbesc despre un sistem de educație hibrid, în care copiii să se întâlnească în continuare, periodic, față în față cu profesorii. În clasă nu mai beneficiază nimeni de anonimitate și nici nu pot pătrunde intruși. În clasă profesorul trebuie să facă tot ce îi stă în putință ca să câștige și să mențină încrederea copilului și să-l determine să respecte școala și programa de învățătură”, afirmă Bogdan.

„Copiii observă – și exploatează – orice vulnerabilitate pe care o întâlnesc la adulți. Foaia se schimbă. De aceea, cursurile de pregătire pentru utilizarea platformelor online, inclusiv cursuri de securitate cibernetică vor trebui să intre în programele de instruire obligatorie ale profesorilor”, este părerea lui.

Cyberbullying – hărțuirea online, fenomenul care lasă răni adânci

Un capitol separat și extrem de important în rândul pericolelor la care sunt expuși în mediul digital copiii și adolescenții este cel al cyberbullying-ului (hărțuire online).

Potrivit UNICEF, cyberbullying-ul înseamnă bullying prin folosirea tehnologiilor digitale. Se poate întâmpla pe rețelele de socializare, pe platformele de schimb de mesaje, platformele de jocuri și pe telefoanele mobile. Este vorba despre un comportament repetat cu scopul de a-i speria, înfuria sau umili pe cei vizați.

Printre exemple se numără:

• răspândirea minciunilor sau postarea de fotografii jenante ale cuiva pe rețelele de socializare;
• transmiterea de mesaje supărătoare sau de amenințări prin platformele de schimb de mesaje;
• copierea identității unei persoane și transmiterea în numele acesteia de mesaje răuvoitoare cuiva.

„În cazul unor derapaje grave ca fenomenul de bullying, copiii nu vor vorbi deschis despre ceea ce li se întâmplă dacă în familie nu există un context deschis către așa ceva. Rușinea cauzată de abuzurile digitale se va reflecta în comportamentul de la școală, în note și în atitudinea generală față de viață, ca atare, părinții trebuie să fie atenți și să discute în mod deschis și nevindicativ față de copilul victimă, dar și față de copilul agresor.

De multe ori copiii agresori sunt și ei, la rândul lor, victime, astfel că soluția vine întotdeauna dintr-o comunicare constructivă și o deschidere față de această nouă realitate”, declară Veronica Răuță, Senior Cyber Security Consultant în cadrul Safetech Innovations.

În opinia ei,soluția pentru stoparea comportamentelor de acest gen constă aproape întotdeauna în educație, atât a copiilor, cât și a părinților.

Potrivit specialiștilor Avocatoo, care citează un studiu realizat în 2019 de Salvați copiii România, circa 54% dintre copiii cu vârste cuprinse între 12 și 17 ani afirmă că au fost afectați emoțional sau jigniți în spațiul virtual. Totodată, 43% dintre ei admit că au văzut sau primit mesaje cu caracter sexual, 61% simțindu-se inconfortabil ca urmare a ceva văzut pe internet. Aproape jumătate dintre copiii care au avut acces la mesaje cu conținut sexual spun că le-a fost trimis personal un astfel de mesaj.

Bullying-ul nu este singurul act de violență online cu care se confruntă copiii în online.

„Stalkingul este, mai nou, un pericol pe cât de insidios, pe atât de mare, nu mai discutăm despre furturile de identitate, despre shaming și așa mai departe”, afirmă Bogdan Pismicenco.

Reprezentantul Kaspersky notează faptul că incidența de depresie în rândul adolescenților a crescut mult în ultima vreme și ea poate fi pusă în legătură și cu modul în care aceștia își petrec timpul – în fața ecranului.

Ce soluții avem la îndemână

Timpul petrecut în fața ecranului ca și catalist este observat și de Veronica Răuță.  „Judecând după modelul părinților (spre exemplu, lucratul de acasă în aceste vremuri și statul mult la calculator), copiii vor prelua comportamentul și îl vor justifica prin timp și mai mare petrecut online. Iar aici intervine educația și stabilirea unor bariere între ce înseamnă lucrul de acasă, timpul petrecut pe internet pentru relaxare și timpul petrecut pe internet ca obișnuință”, declară ea.

Un alt lucru important ce ține de părinți și de modul în care aceștia „gestionează” timpul petrecut online de copii este ca aceștia să nu-și „uite” copiii în fața internetului, ci să impună un program, să trateze internetul ca fiind un loc la care avem cu toții acces limitat și să le ofere alternative sănătoase de petrecere a timpului, cum ar fi activități de joacă împreună sau jocuri de imaginație care să le stimuleze creativitatea

La rândul său, Bogdan Pismicenco, Kaspersky Territory Sales Manager, Romania, Bulgaria & Moldova, este de părere că protecția de bază, în sensul de la îndemână, dar și fundamentală este dată de soluțiile antivirus și de control parental. Asta dacă nu vrem să interzicem copiilor complet accesul online, nesupravegheați.

Pe lista sa se numără câteva indicații foarte simple și eficiente. Măcar pentru o protecție minimală, până ne dăm seama ce pași avem de urmat dacă lucrurile cresc în intensitate:

•     nu vorbești niciodată cu străini – pe internet, sunt o mulțime de persoane care se ascund în spatele unor identități false, iar copiii trebuie să știe asta ca să se ferească.
•     blochezi și raportezi persoanele care au atitudine de bully – spiritul civic în mediul online trebuie și el învățat de timpuriu.
•     unele link-uri sau documente, odată descărcate, pot „îmbolnăvi” computerul sau telefonul și îl pot face nefuncțional.
•     orice conținut e distribuit o dată pe internet, va rămâne mereu pe internet.

Timpul pentru educație digitală

Generația care abia descoperea calculatoarele, telefoanele mobile și internetul prin dial-up la finalul anilor 90 – începutul anilor 2000 s-a confruntat prea puțin cu probleme de acest gen atunci. Și chiar dacă am fi cerut ajutorul părinților noștri, ei erau și mai slab calificați în a-și oferi sfatul.

Acum însă, alături de copii, și noi facem parte din generația nativilor digitali și ar trebui să ne dăm seama cum ne ferim pe noi, dar și pe cei dragi de pericolele care pândesc în mediul online. Iar dacă tot nu știm, e cazul să învățăm.

„Cred că suntem la momentul la care educația digitală trebuie să fie materie în școală, iar cursuri de auto-apărare în mediul online trebuie organizate cât de timpuriu. Educația trebuie continuată și în familie, având în vedere că telefonul mobil este un instrument pe care copiii au ajuns să-l folosească peste tot”, este părerea lui Bogdan Pismicenco de la Kaspersky.

Veronica Răuță este de acord: ”Cursurile în școli ar fi cea mai buna soluție. Tehnologia nu mai poate fi exclusă din viața noastră și nici nu ne dorim acest lucru. Dimpotrivă, așteptăm cu interes să putem utiliza mașini fără șofer și să mergem în spațiu în vacanțe! Copiii deja fac parte din această realitate mai mult decât majoritatea adulților, de aceea este firesc ca școlile să îmbrățișeze tehnologizarea și să o includă în programele de curs”, afirmă ea.

Într-un lume atât de digitalizată, toți copiii au dreptul la tehnologie și internet. Odată cu această libertate vine și foarte multă responsabilitate pe umerii profesorilor și autorităților, dar și a părinților: de a învăța și preda ABC-ul securității cibernetice ca prim pas către o realitate virtuală normală și sănătoasă.