Cum ne poate ajuta telefonul să oprim pandemia de coronavirus

Unul dintre modurile în care pandemia de coronavirus ar putea ajunge să fie ținută sub control, cel puțin până în momentul în care vom avea niște vaccinuri recunoscute și testate la scară largă, este reprezentat de aplicațiile care ne avertizează în momentul în care intrăm în contact cu bolnavii de coronavirus. Aplicații de acest gen ajută la identificarea persoanelor care fost în apropierea celor infectați și le poate recomanda acestora izolarea sau chiar testarea.

Primul parteneriat între privat și stat

Dacă la nivel internațional sunt zeci de state care au dezvoltat propriile aplicații de profil, așa cum scriam într-un material anterior, în țara noastră, încă mai sunt de făcut pași pentru a beneficia de oportunitatea pe care aplicațiile de contact tracing o oferă.

În luna iunie, era anunțat faptul că există aplicația Coronavirus COVID-19 România, care monitorizează şi centralizează datele cu privire la răspândirea virusul SARS-CoV-2, la nivel național.

Proiectul a fost elaborat de Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila”, alături de certSIGN.

Aplicația Coronavirus COVID-19 România realizează o hartă a distribuției spațiale a tuturor cazurilor confirmate oficial și o statistică ce arată evoluția pe zile. În plus, proiectul cuprinde informații legate de infrastructura spitalicească, densitatea populației, dar și detaliile relevante ale fiecărui caz în parte.

„Cetățenii vor fi principalii beneficiari, aceștia fiind avertizați în timp real de posibilitatea de contaminare într-o anumită zonă. Având în vedere faptul ca infectarea nu se face instantaneu, fiind necesar un timp de câteva minute pentru transmitere, în momentul notificării, utilizatorul aplicației mobile poate părăsi zona, pentru a evita contaminarea. Astfel soluția propusă poate contribui efectiv la limitarea contaminărilor și a numărului de cazuri în comunitate”, spun reprezentanții certSIGN, inițiatorul pe partea de tehnologie al acestui proiect.

Alte detalii despre stadiul acestuia nu sunt cunoscute la acest moment, însă termenul de finalizare este luna mai a lui 2021.

Potrivit prezentării TAMEC („Tehnici avansate de management a epidemiei în comunitate”), soluția pe care certSIGN a patentat-o și care va fi implementată în acest proiect este criptarea homomorfică, metodă ce permite unui terț să proceseze și să manipuleze datele în format criptat, fără a avea acces la datele în clar.

În traducere, această metodă permite unui server să efectueze calcule direct pe date criptate fără posibilitatea decriptării rezultatului și fără a putea să decripteze datele inițiale.

Așa cum sunt prezentate, printre obiectivele proiectului se numără:

• Crearea unui cadru de depistare și de avertizare a contacților cu ajutorul aplicațiilor pentru dispozitive mobile care să respecte confidențialitatea datelor
• Dezvoltarea hărții cu distribuția tuturor cazurilor confirmate, în funcție de parametrii variați (localitate; forme de boală/severitate; grupă de vârstă; categorii profesionale expuse)
• Dezvoltarea unui instrument de monitorizare în timp real a locurilor disponibile din spitale, în funcție de parametrii variați (disponibilitate paturi ATI; existența de ventilatoare; resursa umană; aprovizionarea cu echipamente de protecție și dezinfectanți; aprovizionarea cu medicație specifică, etc.).

La capitolul rezultate preconizate, inițiatorii și dezvoltatorii TAMEC au trecut pe listă următoarele lucruri:

• Sistem de depistare și de avertizare a contacților pacienților confirmați cu SARS-CoV-2, cu ajutorul aplicațiilor pentru dispozitive mobile
• Hartă detaliată cu distribuția în timp real a tuturor cazurilor confirmate, în funcție de variabilele specifice(localitate; forme de boală / severitate, grup de vârstă; categorii profesionale expuse)
• Raport de comunicare publică cu indicatori cuantificabili
• Raport privind tehnicile dezvoltate de procesare și analiza a datelor colectate în timpul pandemiei cu SARS-CoV-2
• Baza de date pentru monitorizarea disponibilității resurselor spitalicești și pentru centrele de diagnostic

Mai multe detalii puteți găsi și aici.

First Contact, aplicația care te alertează dacă intri în contact cu un bolnav

Partea bună este că proiectul TAMEC, care ar costa 500.000 de lei, nu este singura inițiativă de acest gen din România. Partea proastă: din păcate aceste soluții nu sunt utilizate și exploatate la adevăratul lor potențial.

O aplicație de contact tracking dezvoltată și pusă la dispoziție gratuit este First Contact, realizată de un grup de programatori din Cluj, parte dintr-un ONG denumit Noi, Cetățenii. First Contact este disponibilă pentru a fi instalată pe telefoanele cu Android.

„First Contact este o aplicație pentru smartphone (total neintruzivă) ce permite utilizarea pe scară largă a celei de-a doua metode – ca să nu mai fie necesară izolarea tuturor în locuințe, la următorul val de epidemie, și nici măsuri atât de restrictive până atunci.

Prin alertarea rapidă a celor care au avut un contact apropiat și prelungit cu un purtător de Coronavirus, First Contact va permite testarea țintită a celor expuși și autoizolarea doar a celor contaminați”, spun realizatorii aplicației, aflată acum în faza de prototip.

În esență, așa cum spun tinerii care au creat-o, First Contact te va anunța anonim la Primul Contact cu Coronavirus ca să te poți autoizola și/sau testa.

Aplicația realizată de IT-știi din Cluj folosește aceleași principii precum aplicațiile dezvoltate de Google și Apple pentru tracking-ul unui caz de Covid-19 și se bazează pe tehnologia Bluetooth.

„First Contact folosește modelul descentralizat de prelucrare a datelor. Datele anonime privind întâlnirile Bluetooth rămân pe telefonul utilizatorului, nu se transmit niciodată către server și nimeni nu le poate accesa. Periodic, fiecare dispozitiv participant descarcă de pe server noile pseudonime “infectate” și le prelucrează, comparând cu propria listă de întâlniri Bluetooth. Dacă determină că utilizatorul a fost expus contaminării, aplicația îl va alerta – și nimeni nu va mai primi această informație”, spun dezvoltatorii aplicației.

Aceștia mai precizează faptul că First Contact nu folosește niciun fel de date de localizare – indiferent dacă vorbim de o localizare precisă (GPS sau GNSS) sau de una aproximativă (WiFi sau celule GSM).

„First Contact nu prelucrează deloc date cu caracter personal sau alte date care ar putea permite identificarea directă sau indirectă a utilizatorilor – aceștia rămân complet anonimi. Aplicația înregistrează pe dispozitivul utilizatorului identificatorii anonimi (pseudonime) ai dispozitivelor aflate în raza semnalului Bluetooth, valorile de putere ale acestui semnal și timpul întâlnirii. Istoricul acestor întâlniri (anonime) este stocat doar pe dispozitivul utilizatorului”, mai spune echipa care a dezvoltat aplicația românească de contact tracking.

Și, un alt lucru important pe care țin să-l precizeze dezvoltatorii aplicației First Contact: „Nimeni nu va putea folosi comunicația prin Bluetooth a aplicațiilor First Contact pentru a urmări traseele utilizatorilor, întrucât aplicația folosește doar identificatori anonimi temporari (pseudonime) care se schimbă la un interval de 10-20 minute”.

CovTrack – de la proiecte spațiale, la monitorizarea riscului de contractare a COVID-19

Și IT-știi români nu s-au oprit cu ingeniozitatea la o singură aplicație de acest gen. O altă echipă de cercetători români care lucrează la proiecte spațiale și care au creat în 2017 startup-ul RISE, au creat propria aplicație de tracking, CovTrack, care se bazează tot pe semnalul Bluetooth.

„Aplicația monitorizează persoanele care s-au aflat în proximitatea dumneavoastră identificabile prin conexiunea Bluetooth a telefonului mobil și stochează datele de identificare ale acestor dispozitive. Prin apăsarea unui buton puteți accesa baza de date în care sunt înscrise identificatoarele unice ale telefoanelor mobile, pentru a verifica dacă persoanele cu care ați intrat în contact au fost ulterior confirmate cu COVID-19”, spune echipa RISE.

Așa cum explică aceștia, CovTrack menține o bază de date, un jurnal local al tuturor dispozitivelor Bluetooth detectate de telefonul mobil, înregistrând locul, timpul maxim de contact și distanța aproximativă față de acesta. Jurnalul se menține doar la nivelul telefonului și nu este transmis către părți terțe.

Așa cum este descrisă pe site, logica de funcționare a CovTrack, aplicația creată de RISE este următoarea:

• Telefonul tău reține toate telefoanele care au fost în apropierea ta.
• Telefonul tău descarcă o listă cu telefoanele pacienților infectați.
• Telefonul tău caută dacă ei există în istoricul/jurnalul de telefoane din apropierea ta
• Rezultat: nu s-a identificat risc de expunere/ai avut un potențial contact – contactează autoritățile.

„Aplicația are nevoie de permisiuni legate de Bluetooth și locație pentru a putea realiza monitorizarea. Verificarea și monitorizarea istoricului de interacțiune se face pe terminalul dumneavoastră. Transmiterea datelor către server se face doar în cazul unui potențial risc de contractare a virusului (opțiune încă neimplementată)”.

Și chiar dacă, din păcate, statul român încă nu folosește soluția creată de echipa de cercetători din București și nici cea a programatorilor din Cluj, aplicația CovTrack, dezvoltată de RISE a fost menționată pe site-ul Agenției Spațiale Europene încă din luna aprilie a acestui an.

Cât de sigură este protecția datelor în cazul acestor aplicații

Am văzut câteva exemple de aplicații care pot ajuta la încetinirea răspândirii Covid-19, la un control mult mai bun al îmbolnăvirilor. Dezvoltatorii acestora s-au asigurat că nu stochează nicăieri datele personale ale utilizatorilor sau a persoanelor cu care intră în contact, respectând cerințele regulamentului GDPR, privind protecția datelor cu caracter personal, activ la nivel european și intrat în vigoare și la nivel local din 2018.

Totuși, întrebarea care se pune este următoarea: au încredere românii să instaleze acest gen de aplicații? Sunt gata să folosească aplicații de tracking, chiar dacă acestea nu stochează date intime și nu le trimit către terțe persoane sau companii?

Am cerut părerea unui expert în GDPR pe această temă.

„Pandemia a generat un cadru nou, provocând normele privind prelucrarea datelor în sensul în care GDPR trebuie să cedeze teren față de imperativul medical (sănătatea populației în contextul existenței unui virus deosebit de contagios). Statele adopta legi speciale care se aplică cu precădere față de Regulamentul General privind Protecția Datelor care este, așa cum sugerează și titlul – un regulament “general””, spune Alexandru Gheorghe, consilier juridic și specialist GDPR, fondatorul propriului startup, denumit Inperspective Business.

Din punctul de vedere al lui Alexandru, aplicațiile de tracking se pot dovedi utile în măsura în care acestea includ principiile de „privacy by design” și respectiv „privacy by default”.

Iar pentru aceasta, scopul acestor aplicații trebuie să fie bine stabilit și definit înainte de dezvoltarea acestora, iar cadrul legal aplicabil funcționarii lor trebuie să fie respectat.

„Dacă aplicațiile de tracking colectează (deci prelucrează, stochează, transferă, etc.) mai multe date decât localizarea și minine informații de contact ale utilizatorului, consider că aplicația este excesiv utilizată”, spune el.

Specialistul GDPR spune că încă un aspect de actualitate care trebuie avut în vedere de către dezvoltatorii de aplicații de tracking și cu precădere de utilizatorii acestor aplicații, este faptul că încă din data de 16 iulie 2020, Curtea de Justiție Europeană a invalidat baza legală care permitea transferul datelor cu caracter personal aparținând cetățenilor europeni în Statele Unite ale Americii, ceea ce înseamnă că aplicațiile dezvoltate sau controlate de companii din US (precum Google, Apple) nu mai pot fi utilizate în prezent.

Deci, rămânem fără accesul la aplicațiile de tracking realizate de companiile care dețin cele două mari sisteme de operare mobile, Android și iOS.

Însă, suntem dispuși să folosim aplicațiile create de dezvoltatori români pentru telefoanele mobile inteligente pentru a ajuta la opri epidemia de coronavirus?