Confidențialitatea în 2021 – vom plăti siguranța datelor noastre?
Pandemia ne-a forțat să ne mutăm și mai multe activități în mediul online pentru a ne proteja de îmbolnăviri, însă acolo am dat peste un alt pericol de ”îmbolnăvire”, anume al dispozitivelor noastre. E un joc constant între noi și hackerii care încearcă să ne ia banii și sumedenia de aplicații care ne vizează datele, elementul cel mai de preț în lumea digitală. Ce tendințe se conturează în ceea ce privește confidențialitatea datelor noastre în 2021?


Anul 2020 a demonstrat cât de importante au devenit infrastructurile conectate și serviciile digitale pentru funcționarea zilnică a societății.
Totodată, a răsturnat puțin și atitudinea pe care utilizatorii dispozitivelor conectate la internet, fie ele smartphone-uri, PC-uri, laptopuri, tablete sau ceasuri smart o au în ceea ce privește intimitatea în mediul online și modul în care împărtășim datele personale.
De exemplu, dacă înainte de pandemie eram mult mai reticenți în a oferi voluntar date de genul celor necesare în aplicației de contact tracking, acum o bună parte dintre utilizatori se gândesc la sănătatea fizică mai mult și mai puțin la faptul că aceste aplicații le-ar putea invada intimitatea.
De aceea, experții Kaspersky sunt convinși că în acest an se va evidenția o tendință în ceea ce privește confidențialitatea datelor.
Iată câteva tendințe în ceea ce privește confidențialitatea datelor în anul 2021.
Mai multe regulamente precum GDPR
Regulamentul GDPR este pe cale să devină unul dintre cele mai importante proiecte de legislație pentru protecția datelor personale din întreaga lume. De altfel, pe lângă acest regulament care acoperă țările ce fac parte din Uniunea Europeană, și alte țări din lume au dezvoltat legislații asemănătoare.
De exemplu, în Brazilia există Lei Geral de Protecao de Dados, în Australia datele sunt protejate printr-un amendament făcut în Privacy Act, în Japonia există Protection of Personal Information, iar în Coreea de Sud este Personal Information Protection Act.
Un raport dat publicității de Gartner în toamna anului trecut relevă faptul că, până în 2023, circa 65% din populația întregii lumi se va afla sub protecția unui astfel de regulament precum cele citate mai sus.
Iar creșterea este una extrem de importantă: adică de la numai 10% în 2020.
”Modul în care Europa tratează securitatea informațiilor personale și confidențialitatea lor devine un standard la nivel global”, spun în acest raport cercetătorii Gartner.
În caz că nu vă mai aduceți aminte exact ceea ce face regulamentul GDPR, vă fac o scurtă trecere în revistă. Regulamentul GDPR, privind protecția datelor personale, a intrat în vigoare în UE, adică și în România, pe 25 mai 2018.
GDPR – General Data Protection Regulation – este un regulament european care protejează prelucrările de date cu caracter personal, instituie libera circulație a datelor cu caracter personal și protejează drepturile și libertățile persoanelor fizice cu privire la datele lor cu caracter personal.
GDPR definește datele personale ca incluzând orice fel de informație despre o persoană fizică care poate duce, direct sau indirect, la identificarea acestei persoane. În această categorie sunt incluse numele, numerele de identificare, date despre locație, dar și orice alt tip de identificator online care este specific din punct de vedere fizic, psihologic, genetic, mental, economic, cultural sau social unei anumite persoane fizice.
Odată cu intrarea în vigoare a regulamentului GDPR, informațiile despre locație sau identificatorii online sunt considerate date personale.
Am putea plăti pentru confidențialitate
În opinia specialiștilor Kaspersky, confidențialitatea consumatorilor va fi un argument valoros și, în majoritatea cazurilor, va costa bani.
Colectarea sporită a datelor în timpul pandemiei și tulburările politice în creștere, care s-au mutat pe platformele digitale, s-au combinat pentru a produce o creștere rapidă a conștientizării publicului cu privire la colectarea neîngrădită a datelor.
Pe măsură ce tot mai mulți utilizatori caută să își păstreze confidențialitatea, organizațiile răspund oferind produse axate pe confidențialitate – al căror număr și a căror diversitate vor crește.
Din datele Statista, încă din 2018, utilizatorii de internet din întreaga lume se arătau dispuși să plătească cel puțin un dolar pentru a se asigura că datele personale sunt protejate.
Potrivit acestor date, 43% dintre cei intervievați ar plăti pentru a-și asigura confidențialitatea datelor medicale, 41% pentru datele financiare, 38% pentru datele de pe site-urile de ecommerce și 31% ar plăti pentru a-și proteja intimitatea datelor de pe rețelele de socializare.
Calculele multi-party, confidențialitatea diferențială și studiul federalizat
Specialiștii Kaspersky sunt de părere că toate acestea vor fi adoptate pe scară mai largă, precum și edge computing.
Pe măsură ce companiile devin mai conștiente de datele de care au nevoie în realitate și consumatorii resping colectarea necontrolată de date, apar instrumente de confidențialitate mai avansate și sunt adoptate pe scară largă, în timp ce organizațiile mari de tehnologie se îndreaptă spre a garanta utilizatorilor standarde noi și stricte de confidențialitate.
Va apărea hardware mai avansat, care va permite dezvoltatorilor să creeze instrumente capabile de procesare avansată a datelor, reducând astfel cantitatea de date partajată de utilizatori cu organizațiile.
Mai multe amenzi și procese
De obicei, atunci când vedem că se pune un accent mai mare pe o anumită lege sau pe un regulament, asta înseamnă că vom vedea puse în aplicare și urmările acelei legi sau acelui regulament.
Și asta pentru că utilizatorii, clienții, consumatorii, oricum doriți să le spunem (și noi suntem printre ei) devin tot mai conștienți de faptul că au drepturi, iar unul dintre ele este cel la protecția datelor cu caracter personal și al intimității lor. Alăturați în această ecuație faptul că avem la dispoziție și legislația necesară pentru a ne proteja și rezultatul s-ar putea traduce în mai multe plângeri sau amenzi îndreptate împotriva companiilor și instituțiilor care nu respectă aceste drepturi.